„Am ascultat mereu cu un freamăt de mândrie cunoscutele acorduri ale melodiei „Deșteaptă-te române…” de fiecare dată, când olimpicilor noștri li se recunoștea meritele incontestabile în domeniul științei, când sportivii români erau onorați pentru performanțele lor deosebite sau când reprezentanții României erau primiți la lucrările celor mai importante evenimente politice și diplomatice ale lumii.
Toate acestea sunt dovezi ale recunoașterii, atât din partea noastră, cât și a lumii a valorii spirituale pe care o are pentru națiunea română această înșiruire de sunete și cuvinte pe care o știm cu toții ca Imnul Național al poporului român.
Plămădit din durere, dar și speranță, la începutul secolului al XIX-lea, de Anton Pann și Andrei Mureșanu, acest imn exprimă într-un mod care îi sensibilizează și îi face să conștientizeze pe toți care simt românește valoarea istoriei și spiritualității noastre, importanța românismului pentru noi, urmași ai celor care au populat dintotdeauna aceste meleaguri.
Lumea nu are cum să ne cunoască, dacă noi nu ne deschidem către ea. Dacă nu ne facem cunoscute valorile și modul nostru de viață. Dacă nu povestim și altora despre istoria noastră.
După cum ne spune Imnul Național, avem un trecut de care trebuie să fim mândri, cu eroi coborâți parcă din cărțile de povești, cu voievozi care au avut darul sfințeniei și cu luptători care, împotriva tuturor provocărilor, au ieșit victorioși. Suntem aici, pentru că ei au fost AICI înaintea noastră și avem datoria să ducem mai departe și să îmbogățim moștenirea pe care ne-au lăsat-o. Iar, pentru îndeplinirea acestei misiuni sfinte, unul dintre cele mai eficiente instrumente pe care le avem la îndemână este Imnul Național – „Deșteaptă-te române…”.
De aceea, în fiecare an, la 29 iulie, prin prevederile Legii nr. 99 din 26 mai 1998 pentru proclamarea Zilei Imnului Național al României, s-a stabilit ca „Deșteaptă-te române…” să fie adus, încă o dată, în atenția noastră, pentru a comemora prima intonare oficială a lui, care a avut loc la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, la inițiativa domnitorului Știrbei Vodă. Începând cu acel moment, românii au simțit acest imn ca făcând parte din patrimoniul național și l-au cinstit ca pe o parte sfântă a identității noastre naționale.
Astăzi, din cauza perioade dificile prin care trece întreaga umanitate, manifestările dedicate acestei zile, sunt lipsite de strălucirea cu care eram obișnuiți. Dar acest lucru nu înseamnă că nu putem purta în suflete mesajul Imnului Național. Acolo, el va rămâne ca o flacără vie pe care trebuie să o dăm mai departe generațiilor de mâine și să le spunem că, atât timp cât el va fi intonat, va reprezenta una dintre garanțiile dăinuirii noastre ca neam, indiferent de greutățile pe care viața ni le pune în față!
De aceea, nu rostesc cuvinte mari când spun că în Imnul nostru național se regăsesc concentrate suferințele, dar și speranțele înaintașilor noștri!
Astăzi, ne confruntăm cu o altă perioadă dificilă, pe care, până la urmă, o vom depăși. Boala COVID – 19, va trece, iar, după aceea, va fi timpul să reconstruim.
Cu siguranță, românii de dinaintea noastră au trecut prin perioade foarte grele: invazii, cataclisme naturale, boli devastatoare, crize economice și războaie. Dar, în ciuda acestor adversități, iată-ne aici și peste tot în această lume!
Prin urmare, dacă ar fi să rămânem doar cu un singur mesaj desprins din versurile imnului nostru național, mi-aș dori ca acela să fie adevărul că depinde de noi să ne „deșteptăm” și să fim uniți pentru a ne „croi o soartă” mai bună, pentru noi și copiii noștri.”, a declarat prefectul Liviu Miroșeanu.