Cu ocazia celebrării “Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859”, prefectul judeţului Bacău, Liviu Alexandru Miroşeanu, a participat la simpozionul organizat de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău.
Adresându-se auditoriului, prefectul a evidenţiat că istoria e făcută de marii oameni de stat, dar poate fi făcută şi de cei ca noi, prin faptele şi atitudinea noastră:
„Fortuna audaces iuvat sau Norocul îi ajută pe cei îndrăzneți este una dintre lecțiile de viață pe care latinii au transmis-o de-a lungul secolelor și care s-a dovedit atât de reală în anul 1959 – anul Unirii celor două Principate.
Subliniez că sunt de acord ca Unirea de la 1 decembrie 1918 să fie denumită „cea Mare”, dar nu mi se pare corect ca actul istoric de la 24 ianuarie 1859 să poarte numele de Unirea „cea Mică”. Îl consider momentul în care a început să se înfiripe România Mare, pentru că, fără inteligența și hotărârea marilor oameni politici de la 1859, probabil, nici Unirea din 1918 nu ar fi existat.
Sunt sigur că specialiștii care vor vorbi după mine o să vă prezinte detalii foarte interesante din tot ceea ce s-a întâmplat atunci, însă eu vreau să subliniez rolul jucat de un singur om – Ecaterina-Cocuța Vogoride, soția caimacamului Vogoride.
Convingerile și curajul ei au făcut ca scrisorile doveditoare ale falsificării alegerilor referitoare la chestiunea unirii să ajungă la partida unionistă și, apoi, să fie publicate la Bruxelles, dând naștere unui imens scandal diplomatic. Pentru că era vorba de prestigiul lor, regina Victoria a Marii Britanii și împăratul Napoleon al III-lea al Franței s-au întâlnit la Osborne, în vara anului 1857, și au hotărât reluarea alegerilor. Restul îl știm cu toții, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești de către adunările elective de la Iași și de la București.
A fost încă un exemplu că istoria se scrie de marii oameni de stat, dar, adeseori, nu este făcută de cele mai proeminente personalități, și că fiecare dintre noi, la un moment dat, putem să facem istorie”.